Webmin și Virtualmin

Produsul este cunoscut ca Webmin, și așa se numește și această pagină. Ceea ce conduce Provibr în realitate este Virtualmin: modulul care știe de domenii, planuri și cote. Webmin de unul singur administrează o mașină Linux și nu cunoaște deloc noțiunea de cont de găzduire.

API-ul la distanță al Webmin vorbește HTTP Basic, deci aici secretul este o parolă și nu un token. Este o însușire a Webmin și nu o alegere a noastră. Este și motivul pentru care cele două reguli de mai jos sunt mai stricte decât la celelalte panouri de control.

• Gazdă: adresa panoului. Trebuie să fie https, iar portul 10000 este completat dacă îl omiteți.
• Utilizator Webmin: root funcționează, dar un utilizator care are doar modulul Virtualmin este mai bun.
• Parolă: parola acelui utilizator. Nu este nimic de restrâns, deci alegeți utilizatorul cu grijă.
• Amprentă TLS: obligatorie, pentru că instalatorul Webmin lasă în urmă un certificat autosemnat.

Celelalte integrări cu panouri de control acceptă o adresă http în clar și vă spun ce costă asta. Aceasta nu, iar diferența stă în secret: o cheie de acces DirectAdmin poate fi limitată la câteva comenzi, o parolă Webmin nu poate fi limitată deloc.

Citiți amprenta de pe orice mașină care ajunge la panou și lipiți-o așa cum ați primit-o: cu sau fără două puncte, iar prefixul tipărit de unealtă poate rămâne.

openssl s_client -connect <host>:10000 </dev/null 2>/dev/null | \
  openssl x509 -noout -fingerprint -sha256

Provibr nu folosește interfața web a Webmin. Apelează API-ul la distanță al modulului Virtualmin, care întoarce răspunsuri citibile de mașină în loc de pagini. Pe unele instalări această cale este oprită; o reporniți din Webmin, Webmin Configuration, Advanced Options.

Nu există niciuna. Un server Webmin decide singur unde stă un cont și ce adresă primește, deci nu vă rămâne nimic de ales. Fila Setări există totuși, pentru că de acolo retrimiteți și datele de autentificare.

Un plan Virtualmin este descrierea pe care panoul însuși o dă unui cont: cotă de disc, trafic lunar, câte domenii și câte căsuțe poștale, ce funcții sunt pornite. Nu este un plan Provibr și nici un sistem de operare, ci un nume la care ne referim, iar conținutul lui se poate schimba pe serverul dumneavoastră fără ca noi să observăm.

Pagina integrării poate citi lista de planuri împreună cu ce conțin, ca să vedeți ce alegeți în loc să scrieți un nume din memorie.

Un plan web fixează un plan Virtualmin pe o integrare și îi dă un nume al dumneavoastră. Comanda cu un plan are întâietate față de o alegere separată, iar acea alegere separată rămâne pentru cazurile pe care un plan nu le acoperă.

Un cont de găzduire este un rând obișnuit de server, de tip server web. Identificatorul lui este numărul intern pe care Virtualmin îl dă domeniului, iar domeniul, utilizatorul, planul și funcțiile vin la fiecare interogare.

• Crearea unui cont are nevoie de un domeniu, o adresă de e-mail, un plan și o parolă.
• Utilizatorul unix este derivat din domeniu, așa că aici cratimele sunt normale, spre deosebire de DirectAdmin, care are propria regulă de denumire.
• Parola nu este consemnată nicăieri. Rămâne doar faptul că ați dat una; valoarea călătorește separat.
• După aceea puteți suspenda, relua, schimba planul și șterge. Nu există consolă: un cont de găzduire nu are așa ceva.

Cota de disc și traficul călătoresc odată cu interogarea obișnuită, deci un cont primește un grafic de utilizare fără să porniți nimic în plus, cu condiția ca serverul să le poată măsura.

Fila de import listează conturile de pe panou și vă lasă să le preluați în Provibr pe cele dorite. Conturile deja cunoscute apar, dar nu mai pot fi selectate, ca să vedeți imaginea întreagă și nu una filtrată.